Plamanarica de la A la Z

Numita in popor si iarba-pamantului, plamanarica este, dupa cum ii spune numele, foarte buna in afectiuni pulmonare.
Afectiunile respiratorii (afectiuni pulmonare, bronsite, inflamatiile gatului, laringite, traheite, traheobronsite, tuberculoza, reguseala, tuse etc) sunt tratate cu acest adevarat antiseptic bronhica natural.

Bronsita hemoragica se trateaza cu o infuzie din 4 linguri cu flori de plamanarica plus 3 linguri de trei-frati-patati plus 2 linguri de coada-calului plus 2 linguri flori de nalba-mare la 2 l de apa clocotita. Se beau doua caini pe zi.

Crapaturile sanilor, ranile, inflamatiile gatului, raguseala, laringita se trateaza foarte bine cu cataplasme si comprese cu infuzie sau decoct, cu gargara, bai sau spalaturi locale cu infuzie de plante, datorita caracterului cicatrizant al acesteia.

Degeraturile incipiente sunt bine tratate aplicand cataplasme cu infuzie.

Expectorant si cu proprietatea de a stimula transpiratia, decoctul de plamanrica este frecvent utilizat in gripa si raceala.

Florile sunt, simultan pe aceeasi tulpina, in 3 culori, rosii cand se deschid, violete cand se afla in plina maturitate si albastre cand sunt aproape de a se trece. Planta infloreste din martie pana in mai.

Gastritele hiperacide, ulcerele si alte afectiuni ale aparatului digestiv se vindeca folosind ceai din radacina uscata.

Medicina naturista foloseste frunzele bazale (fara petiol), dar si cele tulpinale pentru ceaiuri si cataplasme, dar si florile si radacinile, bine uscate si maruntite, pentru ceaiuri si cataplasme.

Pulberea se obtine din planta uscata si macinata, aplicandu-se in strat subtire pe suprafetele cu probleme: plagi, eczeme, ragade, fisuri etc.

Remineralizeaza sistemul osos, ajuta la intarirea sistemului imunitar, este antimicrobianana, antiinflamatoare si astringenta.

Tuberculoza se trateaza prin cure pe itnervale lungi de timp cu urmatorul decoct: o lingura cu planta maruntita la 250 mk de apa; se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi, in intervale lungi de timp.

Vitamina C, sarurile bogate in magneziu, carotenul si acidul salicilic care intra in compozitia frunzelor de plamanarica fac din ea un medicament complex.

Zonele in care o gasesti sunt de preferinta umbroase, de la campie pana la poale de munte.

Compozitie chimica: frunzele contin tanin, saponine, saruri de potasiu si magneziu, acid salicilic, alantoina, mucilagii, vitamina C, caroten, derivati polifenolici, pentoze, acid stearic si palmitic si saruri minerale bogate in magneziu.

Plamanarica de la A la Z - comentarii

Trimiteți un comentariu

 
Copyright © 2011 Traieste-sanatos.org